Text Petre Munteanu
Împănarea actului sacrificial cu fotografii şi voci din making off, dar mai ales expunerea mulajului defunctului, a câtorva uneltele de măcelar şi produse de bucătar sunt circumscrise simpozionului “Întrepătrunderea privirilor”, care se desfăşoară între 1 şi 20 septembrie la muzeul din staţiunea cunoscută şi pentru apele mineralizate.
Privirile pe care Maxim Dumitraş, organizatorul şi directorul muzeului, le-a atras anul acesta sunt de sculptori, pictori, ceramişti, gravori, fotografi. Se întrepătrund, din întâmplare şi căutat, genurile şi privirile lui Adrian Chira, Aureliu-Răzvan Ionescu, Emil Dumitraş, Gheorghe Zărnescu, Kordula Klose, Liviu Russu, Mihai Perca, Mircea Mocanu, Pavel Şuşară, Teodor Moraru, Vasile Duda şi Werner Gnegel. Este reprezentat şi ziarul Adevărul, prin Cosmin Năsui (modelaj în răşini sintetice) şi Lucian Muntean (instalaţie foto).
Demersul colegilor noştri poate fi urmărit, efectiv în cele mai intime detalii, pe blogul traiascaporcul.blogspot.ro. Problema lor este că “sunt lucruri care o dată cu integrarea europeană a României sunt pe cale să dispară; şoriciul, cuţitul de sacrificiu peria de rădăcini sau maşina de cârnaţi pot fi uitate”.
În a 16-a ediţie a simpozioanelor artistice de la Sângeorz, artişti pe deplin consacraţi ori spre debut îşi expun propria artă şi o privesc pe a colegilor. Ocazie rară, elevi şi studenţi ai şcolilor de arte din regiune pot arunca un ochi în atelierul deschis al creatorilor, “căpătând astfel experienţa practică a artelor în care se specializează, foarte greu de obţinut în condiţiile educaţiei formale” – una dintre motivaţiile simpozionului. La final, lucrările realizate vor fi călători pentru a fi expuse la Bistriţa şi Târgu-Mureş, după care vor reveni pentru a fi incluse în colecţia Muzeului de Artă Comparată de la Sângeorz-Băi. Un muzeu unic în România: care recuperează obiecte de artă populară – ţesale, ulcele, talăngi ori linguroaie – integrându-le în compoziţii de artă contemporană, alăturate în expunere unor obiecte de artă modernă care îşi trag resursele din forme arhaice. Artiştii şi lucrările lor pot fi priviţi şi în galeria virtuală a muzeului, la adresa www.macsb.ro.
