Regina Maria, cenzurată
Text: Ioana Bogdan (Adevarul Literar si Artistic 2008-07-16)
http://www.adevarul.ro/articole/regina-maria-cenzurata/360479
 
Balcic înseamnă, pentru majoritatea turiştilor, Palatul reginei Maria şi vestita grădină botanică, locul unde se adunau pe vremuri marii artişti. Un colţ de verdeaţă, de artă şi de linişte, pe malul mării. Astăzi, pe harta turistică a Grădinii Botanice din Balcic, numele reginei a fost acoperit cu vopsea albă. Ministerul Afacerilor Externe califică incidentul drept unul „regretabil".

Localitatea a revenit românilor, la prima ocupare a Dobrogei de Sud, în anul 1913. Teritoriul ne-a aparţinut însă, doar până în 1916.

După Primul Război Mondial, el a intrat din nou între graniţele României, ca recompensă de război din partea aliaţilor. În 1921, regina Maria, soţia regelui Ferdinand al României, a vizitat Balcicul şi s-a îndrăgostit de aceste locuri. Având deja ideea construcţiei unei reşedinţe de vară, ea a cumpărat morile de apă, viile şi grădinile, în suprafaţă totală de 35 de hectare.

Pe harta turistică a grădinii botanice din Balcic, numele ... Arhitectul Jules Janin, „autorul" grădinii

Construcţia castelului a început în 1924 şi a fost finalizată în 1927, de către arhitecţii Amerigo şi Augustino. În acelaşi an, 1927, se stinge din viaţă regele Ferdinand, soţul Mariei. Dar autorul aranjamentului insolit al grădinii din Balcic este arhitectul parcului şi grădinarul principal, de origine elveţiană, Jules Janin, în memoria căruia regina a scris, pe o placă din marmură existentă şi astăzi, la Balcic: „Lui Jules Janin, care a realizat visul meu prin prezenta grădină. Maria".

În anul 1940, prin cel de-al doilea Dictat de la Viena, Balcicul a fost restituit Bulgariei. În 1955, a intrat sub tutela Universităţii de stat „Sfântul Kliment Ohridski" din Sofia, pentru studiul botanicii. Dreptul de proprietate şi de colectare a veniturilor din turism au constituit probleme îndelung dezbătute, pentru ca, în final, Ministerului bulgar al Culturii să-i revină 183.000 de metri pătraţi din teritoriul disputat, iar Universitatea din Sofia să administreze doar 10.000 de metri pătraţi, în scop ştiinţific.

Regina Maria era pasionată de armonia dintre clădiri, ... Pasionată de aspectul coloristic al clădirilor

Pentru confortul artiştilor, dar şi al industriaşilor sau jurnaliştilor din anturajul ei, din ordinul reginei, au fost construite, la Balcic şi în jurul localităţii, aproximativ 130 de vile. Concepţia sa arhitectonică a influenţat toate aceste construcţii.

Maria ţinea în mod deosebit la aspectul coloristic al vilelor, la contrastul dintre colinele albe, acoperişurile caselor joase cu cărămizi roşii şi verdeaţa grădinii. Parcul care înconjoară castelul a fost apoi transformat în grădină.

Astăzi, grădina botanică găzduieşte circa 2.000 de specii de plante, printre care magnolii, trandafiri şi renumiţii cactuşi, unii dintre ei foarte bătrâni, care alcătuiesc o colecţie unică în Europa.

Suprafeţele grădinii, aşezată pe câteva terase, cu faţa spre mare, creează senzaţia de deschidere, de infinit. Din loc în loc, printre flori, se zăresc cruci uriaşe de piatră cu inscripţii în limba slavonă. Un culoar imens delimitat de copaci face loc unor trepte peste care apa trece în linişte.

Înclinaţiile către artă ale reginei, vizibile mai ales în aranjamentul neobişnuit al acestei grădini de dimensiuni impresionante, n-au diminuat calităţile sale de mamă, nici pe cele ale politicianului. Maria a avut cinci copii. Doi băieţi – pe Carol, viitorul rege al României, Carol al II-lea şi pe Nicolae – şi trei fete: Elisabeta, Maria şi Ileana. În plus, a fost mereu conştientă de importanţa rolului său diplomatic alături de regele României.

Astăzi, grădina palatului poate fi vizitată contra ... „Ca la mama acasă"

Astăzi, dacă vrei să vizitezi vestita grădină botanică, trebuie să plăteşti cinci leva. Alţi cinci leva sunt percepuţi pentru vizitarea Palatului reginei Maria, care este „obligatorie", ţi se spune la intrare. Biletul achiziţionat înfăţişează o imagine a castelului, semn că maxima atracţie turistică e meritul palatului.

Ei bine, tocmai această construcţie încărcată de istorie şi artă nu se regăseşte pe harta turistică a grădinii botanice, decât sub denumirea de „The Palace" (Palatul). Restul (n.r. - numele posesorului palatului, regina Maria) a fost acoperit cu vopsea albă.

De aceea, căutarea e dificilă, şi numai dacă iei toate denumirile la rând, descoperi (cu ajutorul intuiţiei) că la poziţia cu numărul 12 se află palatul reginei.

Faptul nu-i deranjează pe comercianţi. La intrarea în grădină, o alee de dimensiuni considerabile s-a transformat într-un bazar, de unde românii, în drum spre castel, fericiţi şi emoţionaţi de viitoarea întâlnire cu Palatul reginei Maria a României, cumpără suvenire specifice Bulgariei.

Pe aceeaşi alee, proprietarii cârciumilor au afişat preţuri şi chiar propoziţii întregi în limba română, o dovadă a faptului că cei mai mulţi dintre turişti sunt de origine română. „Ca la mama acasă" e numele unei cârciumi situate la intrarea în bazar.

„Autorităţile bulgare vor remedia problema"

Cosmin Boiangiu, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a declarat că incidentul este unul regretabil şi că, cel mai probabil, autorităţile bulgare locale vor remedia curând această problemă, iar Ambasada României la Sofia va verifica reglarea situaţiei.

„Doresc să menţionez că pliantele şi albumele privind obiectivul Balcic, disponibile la faţa locului, fac toate referire la regina Maria, care este o personalitate istorică foarte respectată şi în Bulgaria şi a cărei amintire este indisociabil legată de Balcic", a mai spus Boiangiu.

„O delimitare simbolică a teritoriului"

Istoricul Adrian Cioroianu a declarat pentru „Adevărul literar şi artistic" că este regretabil faptul că, până şi în domeniul culturii şi al artei monumentale, orgoliile îşi fac simţite prezenţa, şi că, practic, gestul acoperirii numelui reginei Maria cu vopsea albă nu este decât o „delimitare simbolică a teritoriului".

„E de datoria noastră să facem demersuri şi e de datoria Bulgariei să ştie că existenţa unui nume străin pe teritoriul lor nu înseamnă pierderea teritoriului", a mai spus istoricul. El a adăugat că regina Maria n-a fost numai o femeie foarte frumoasă – era recunoscută, la epoca respectivă, drept cea mai frumoasă regină a Europei –, ci şi o regină a frumosului.

„E limpede că, dacă regina Maria n-ar fi fost, n-ar fi existat nici Balcicul în formula lui actuală. De fapt, Maria ar trebui să fie un motiv de apropiere, nu de despărţire dintre români şi bulgari", a conchis Cioroianu.

Poetă, prozatoare, pictoriţă şi colecţionară de artă

Până în 1893, când consimte la o căsătorie de aranjament cu prinţul Ferdinand Hohenzollern, viitor rege al României, prinţesa Maria (foto) are o adolescenţă aventuroasă, în care îşi cultivă predilecţia pentru călătorii, contemplaţie şi artă.

Pasiunea pentru călătorii şi dragostea pentru mare i le datorează tatălui său, Alfred, ducele Edinburgului, de profesie marinar. Copil fiind, Maria vede Malta, Creta, Rodos şi Egipt, însoţită de un căpitan marinar mult mai vârstnic decât ea, aspect care n-o împiedică să se îndrăgostească. Educaţia a primit-o însă de la mama ei, Maria Alexandrovna, fiica împăratului rus Alexandru al II-lea. De la ea a prins gustul de mai târziu pentru pictură, poezie şi muzică.

De altfel, Maria a avut un rol hotărâtor în destinul cultural al Balcicului. A iubit literatura şi filosofia şi a ajutat cu burse de studiu şi bani multe personalităţi din lumea literară şi artistică. A scris povestiri pentru copii, poezii, a pictat acuarele înfăţişând mai cu seamă flori, în special crini şi maci.

A colecţionat lucrări de artă ale unor pictori celebri, precum Arthur Verona, Ştefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuţescu Storck, Nicolae Vermont sau Eustaţiu Stoenescu. După ce a ajuns la Balcic, Maria avea deja vârsta de 49 de ani. Timp de 13 ani ea şi-a petrecut verile la reşedinţa din Balcic, însoţită, nu de puţine ori, de sculptori şi pictori.