Forfota romanului se desfăşoară în localitatea imaginară Vereşti, situată undeva la poalele Retezatului. Celelalte localităţi sunt doar amintite şi foarte puţin descrise.

Lucian Muntean spune că a fost dificil să găsească locurile descrise în roman, deoarece Jules Verne doar şi-a imaginat traseul. El nu a fost în România, ci s-a inspirat din scrierile geografului francez Elisee Reclus. Acesta, la rândul său, s-a informat la început din singurele surse referitoare la Transilvania accesibile unui străin, care erau de provenienţă austro-ungară.

Astfel, posibilitatea ca nici satul şi nici castelul descrise în carte să nu fi existat sau să fi fost distruse era foarte mare. Însă, perseverent, clujeanul le-a găsit chiar acolo unde le plasase autorul, comuna hunedoreană Râu de Mori. În zonă, castelul se numeşte "Cetatea de colţ" sau "Cetatea Cândeştilor".

Paralelele fotografice pe care reuşeste să le facă Lucian Muntean sunt aplicate pe textul volumului, reuşind astfel să redea atmosfera "Castelului din Carpaţi".

"Am luat cartea la citit şi mi-am notat unele pasaje, pe care mi-am propus să le regăsesc şi să le surprind", mărturiseşte fotograful. "Aceasta a fost de fapt şi provocarea: dacă nu regăseam atmosfera şi castelul, degeaba aveam eu poze din zonă. Însă, din fericire, s-a întâmplat cum credeam".

Atent la lucrurile neschimbate, dar şi la modificările produse faţă de textul romanului, Muntean spune că este uimitor cât de bine a surprins Jules Verne tipologiile rurale româneşti. "Am întâlnit localnici foarte asemănători cu personajele cărţii. S-au păstrat până şi superstiţiile faţă de cetate, care constituie baza naraţiunii, sau unele aspecte ale vieţii la ţară. S-au şi schimbat multe, însă lucrurile vechi mai convieţuiesc cu cele moderne".

În aceste pagini, CLUJEANUL vă prezintă, în premieră, câteva paralele inedite, text-fotografie, despărţite de un veac.

Noiembrie 2005